Politikul.ro

Articol

Politikul.ro > Actualitate > Gafă sau fake news în Dosarul Mineriadei: Parchetul NU are nevoie de avizul președintelui pentru urmărirea penală a lui Ion Iliescu

Gafă sau fake news în Dosarul Mineriadei: Parchetul NU are nevoie de avizul președintelui pentru urmărirea penală a lui Ion Iliescu

O știre „pe surse” a făcut valuri în presă în ultimele două zile: procurorul general Alex Florenţa îi solicită preşedintelui Klaus Iohannis aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Ion Iliescu în dosarul Mineriadei din iunie 1990. Nu este clar de unde provin respectivele „surse”, pentru că urmărirea penală a fostului președinte Ion Iliescu nu depinde de vreun aviz din partea actualului președinte. Legea prevede o procedură prin care președintele trebuie să ceară urmărirea penală doar în cazul foștilor miniștri.

Cronologia Dosarului Mineriadei

Au trecut aproape 34 de ani de la mineriada din 13-15 iunie 1990, când autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti. Dosarul referitor la Mineriada a stat ani de zile pe biroul procurorilor, fiind deschis și închis de mai multe ori. S-au desfășurat numeroase audieri ale martorilor, s-au întocmit mii de pagini de documente de acuzare și s-au adunat dovezi. În 2008, Laura Coduța Kovesi, fost procuror general, a închis dosarul Mineriadei, care fusese anterior investigat de procurorul militar Dan Voinea, emițând rezoluții de neîncepere a urmăririi penale. În 2014, România a fost obligată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) să continue investigațiile în acest dosar. În 2015, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a anulat rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale, iar în 2017, procurorii au finalizat dosarul și l-au trimis în instanță. Cu toate acestea, acesta a rămas blocat la Camera Preliminară de la Curtea Supremă timp de aproape doi ani, până în mai 2019, când a fost decisă retrimiterea lui la Parchet, decizie rămasă definitivă în 2020. Decizia a fost luată de către judecătorul Constantin Epure, care a fost implicat și în completul care l-a condamnat pe Liviu Dragnea în primă instanță în dosarul ‘Bombonica’. Persoanele trimise în judecată pentru crime împotriva umanității includ pe Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Mugurel Cristian Florescu, Emil Dumitrescu, Benedict Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu, Miron Cozma, Matei Drella, Plaieș Cornel Burlec, Vasile Dobrinoiu, Petre Peter și Alexandru Ghinescu. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, pe 16 ianuarie 2024, că procurorii militari de la Parchetul General trebuie să finalizeze ancheta în dosarul mineriadei din 1990. Încheierea ÎCCJ, pronunțată în urma unor contestații depuse de Moroşanu Tivilic Marian „Ceaușescu”, Radu Viorel şi Asociaţia 13-15 iunie 1990, este definitivă.

Foștii președinți pot fi urmăriți penal

Judecătorul Constantin Epure, în decizia de cameră preliminară prin care a dispus returnarea dosarului Mineriadei la parchet, a anulat toate probleme și a stabilit reluarea anchetei de la zero. Acest lucru ar însemna și noi solicitări adresate președintelui pentru urmărirea penală a persoanelor care au avut calitatea de membru al guvernului la mineriadă. În această situație se află Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu și Mihai Chițac, pentru care parchetul ar trebui să formuleze cereri în temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) teza întâi din Constituția României și ale art. 12 şi art. 18 din Legea nr. 115/1999 privind răspunderea ministerială. În cazul lui Ion Iliescu, o asemenea solicitare nu este cerută de lege, acesta având la momentul mineriadei calitatea de președinte, iar față de foștii președinți nu există impedimente în calea punerii în mișcare a acțiunii penale. De altfel, nici înainte de trimiterea în judecată a Dosarului Mineriadei nu s-a cerut avizul președintelui pentru urmărirea penală a lui Ion Iliescu. În motivarea deciziei de cameră preliminară, nici judecătorul Epure nu menționează nimic despre nevoia parcurgerii acestei proceduri în cazul lui Iliescu. Ion Iliescu fusese ales președinte pe 20 mai 1990. Validarea alegerii preşedintelui se făcea de Curtea Supremă de Justiţie, în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Hotărârea Curţii Supreme de Justiţie se prezenta în şedinţa comună a Adunării Deputaţilor şi Senatului, iar de la acea dată, cel ales era declarat Preşedintele României. Așadar, evenimentele care au căpătat numele de Minediară, din 13-15 iunie 1990 au fost coordonate de Ion Iliescu în calitate de președinte al României, nu de membru al guvernului (sau de președinte al CPUN). Este interesant și precedentul din Dosarul Revoluției, unde președintele Iohannis a cerut (pe 13 aprilie 2018) urmărirea penală pentru Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, în temeiul prevederilor constituționale și legale referitoare la răspunderea penală a membrilor guvernului. Ca lideri ai Frontului Salvării Naționale, toți cei trei au deținut funcții asimilate celor de miniștri. De altfel, ulterior, ÎCCJ a stabilit, în decizia de declinare a competenței în Dosarul Revoluției, că Ion Iliescu nu a avut calitatea de președinte, situație diferită față de Mineriadă. Există și surse care susțin, referitor la știrile despre un eventual aviz al președintelui pentru urmărirea penală a lui Ion Iliescu în dosarul Mineriadei, că la mijloc ar fi o confuzie, iar procedura nu există în realitate. Parchetul General nu a comunicat deocamdată nimic oficial pe această temă.

Acuzațiile din Dosarul Mineriadei

Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment. În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării. Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a patru persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane. În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară. Fostul preşedinte Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Stiri pe Surse și poate fi vizualizată direct aici.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *