Politikul.ro

Articol

Politikul.ro > Actualitate > Klaus Iohannis este acuzat că prin insistența sa de a ajunge șeful NATO face jocurile Rusiei

Klaus Iohannis este acuzat că prin insistența sa de a ajunge șeful NATO face jocurile Rusiei

Cum a ajuns Iohannis în barca lui Viktor Orban și până unde poate merge Bucureștiul pentru a-și atinge ambițiile de a avea un secretar general NATO?

Klaus Iohannis i-a invitat la consultări pe prim-miniștrii din Belgia, Ungaria și Croația sub pretextul consultărilor pentru Agenda Strategică a UE 2024-2029. La dezbatere a luat parte și președintele Uniunii Europene, Charles Michel, care a refuzat să facă orice declarație despre șansele președintelui român în competiția pentru șefia NATO.

Totuși, în spatele discuțiilor despre prioritățile viitorului ciclu electoral european au avut loc și tatonări legate de candidatura lui Klaus Iohannis pentru fotoliul de secretar general al NATO. Dacă nu ar fi fost o miză atât de importantă e greu de crezut că premierul ungar, Viktor Orban ar fi venit în România. El vrea să știe, însă, ce poate oferi Bucureștiul în schimbul susținerii lui Klaus Iohannis. Pe masă sunt mai multe opțiuni, de la tradiționalele investiții pe care Budapesta vrea să le continue în Ardeal până la susținerea de care are nevoie Ungaria la Bruxelles. Prețul pe care îl va plăti România pentru a urca în barca lui Viktor Orban s-ar putea să nu fie decontabil imediat, dar nicio datorie nu rămâne neplătită în asemenea cazuri.

Cu toate că publicații importante din zona euro-atlantică au scris despre lipsa de șanse a președintelui Klaus Iohannis la prima poziție din NATO, șeful statului a declarat ieri tranșant că nu intenționează nici să se retragă din cursă, nici să negocieze altceva: „Mă concentrez pe NATO” și „consider că șansele mele sunt rezonabile” a subliniat Klaus Iohannis.

După ce s-a terminat cina de lucru de la Cotroceni a celor trei premieri est-europeni, șeful diplomației ungare, Peter Szijjarto a precizat că Ungaria susține zona estică a NATO şi speră că „acest lucru se va reflecta şi în persoana viitorului secretar general”. Ministrul ungar de externe înțelege că „o parte semnificativă a membrilor NATO îl sprijină pe premierul olandez în exerciţiu Mark Rutte”, dar oficialul de la Budapesta a adăugat că „Ungaria nu va urma acest exemplu, fiindcă NATO este o alianţă de apărare în care liderii trebuie să aibă încredere la cel mai înalt nivel”, iar maghiarii, „nu pot avea încredere” în cineva care „a vorbit anterior despre îngenuncherea Ungariei”. Peter Szijjarto consideră că intrarea lui Klaus Iohannis în joc a creat „o nouă situație”, iar Ungaria se bucură să vadă un candidat din Europa Centrală pentru că „principala provocare de securitate vine din această direcţie”.

Ungaria se opune pe față de mai multă vreme acțiunilor pro-ucrainene de la nivelul Uniunii Europene și Alianței Nord Atlantice, iar actualul șef al NATO, Jens Stoltenberg a anunțat ieri că a vorbit cu premierul ungar Viktor Orban încercând să-l convingă că Alianța își păstrează rolul său defensiv.

Șeful diplomației de la Budapesta a insistat înaintea începerii întâlnirii miniștrilor NATO de la Bruxelles (3-4 aprilie 2024) că Ungaria condamnă războiul dar că „trebuie lămurit un aspect”: „acesta nu este războiul nostru”, „nu este războiul Ungariei” și „nu este nici războiul NATO”.

Declarația oficialului ungar vine pe fondul sprijinului militar pentru Ucraina, inclusiv o propunere pentru un fond pe cinci ani de 100 de miliarde de euro, despre care discută miniștrii de externe ai NATO într-o întâlnire aniversară de două zile în care se sărbătoresc 75 de ani de la înființarea Alianței.

Miniștrii de Externe ai statelor NATO pregătesc summit-ul din iulie de la Washington și continuă să negocieze poziția de secretar general al NATO care se eliberează în această toamnă. Premierul Olandei, Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru această funcție, inclusiv Statele Unite, Franța, Marea Britanie și Germania, dar se confruntă cu opoziția clară a Ungariei și cu intrarea în joc a președintelui român Klaus Iohannis la aproape șase luni după ce Rutte și-a anunțat candidatura. Statele Unite au repetat că-l susțin pe oficialul olandez, dar Klaus Iohannis continuă să-și caute adepți, cu unele rezultate.

Ministrul polonez de externe Radosław Sikorski tocmai a declarat la Bruxelles: „Ne place Mark Rutte, dar vom pleda pentru candidaţi din regiunea noastră la poziţii de top la NATO, UE şi ONU”. Nu e clar deocamdată dacă i-a convins pe premierul Belgiei, Alexander De Croo, şi pe șeful guvernului croat, Andrej Plenković care au venit la București pentru o cină de lucru. De asemenea e așteptată o declarație fermă din partea lui Viktor Orban. Nu e clar nici pe cine va miza Turcia, dar președintele turc, Recep Tayyip Erdogan speră că va fi primit pentru prima dată de Joe Biden la Casa Albă pe 9 mai, după ce SUA au decis vânzarea avioanelor de luptă americane F-16 către Ankara, deci e posibil să încline spre o concesie.

Oricum flancul estic al NATO zdruncină Alianța Nord Atlantică în cel mai complicat moment al său din istorie, când are un război cu Rusia la granițe: Turcia și Ungaria au amânat luni de zile confirmarea primirii Finlandei și Suediei în NATO, Ankara și Budapesta continuă să facă un balans în propriu interes cu Rusia, iar România încearcă să divizeze Alianța cu un vot pentru Klaus Iohannis, deși aproape jumătate de an a părut să fie de acord cu oficialul olandez. Din toate aceste jocuri de glezne, doar Rusia are de câștigat.

Comentariu de Sabina Fati – preluare DW via Rador Radio România

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Stiri pe Surse și poate fi vizualizată direct aici.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *